Berceanu arunca bomba: Autostrada se intinde inca 9 ani

Autoritatile romane cauta solutii pentru finantarea Autostrazii Transilvania, in conditiile in care lipsa de bani pentru construirea tronsonului Brasov-Targu Mures poate impinge termenul de finalizare a autostrazii in 2018, a declarat astazi, la Cluj, ministrul Transporturilor, Radu Berceanu.

Acesta a afirmat ca in momentul de fata, fondurile pentru construirea tronsonului Brasov-Targu Mures sunt insuficiente, iar Guvernul ia in calcul incheierea unor parteneriate in sistem public-privat, pentru a nu amana finalizarea Autostrazii Transilvania inca noua ani.

„In perspectiva urmatorilor trei, patru ani, daca putem imagina variante in care sa existe fonduri pentru bucata de la Targu Mures pana spre granite, nu exista in acelasi timp si fondurile de acolo (pentru Targu Mures – Brasov – n. red.). Atunci, poate fi varianta in care dupa aceea sa mergem de la Targu Mures spre Brasov, ceea ce inseamna de doua ori ceva rau. Pe de o parte, ca avem o portiune de autostrada ce nu prea e legata, si, in al doilea rand, ne ducem pana in 2018”, a spus Berceanu.

El a precizat ca, pe portiunea de autostrada de la Tragu Mures pana la Bors, Bechtel ar trebui sa ramana constructorul, conform contractului, dar ca discutiile cu firma americana in privinta finalizarii tronsonului Brasov-Targu-Mures nu au condus inca la vreo concluzie.

„Semnul de intrebare cel mai mare e cu portiunea de la Brasov pana la Targu Mures, unde nu exista fonduri. Am discutat alte posibilitati de finantare. Dansii se gandesc si ei, ne gandim si noi, la un parteneriat public-privat... Daca o sa terminam in decembrie portiunea asta (cei 42 de kilometri din jurul Clujului – n. red.), iarna, la gura sobei, si Bechtel, si noi vom avea timp sa reflectam si sa gasim niste solutii”, a mai spus ministrul Transporturilor.

De asemenea, acesta a amintit si criticile aduse proiectului Autostrazii Transilvania in ceea ce priveste costul, sustinand ca cele 13 milioane de euro pentru fiecare kilometru de austostrada sunt un pret convenabil, comparativ cu cele ale unor lucrari asemanatoare din Franta.

„Am auzit lucruri legate de preturi. Ca la noi sunt mari si in alte parti mai mici. Cred ca se fac comparatii incorecte. Multi isi inchipuie, asa, o autostrada la campie, or aici sunt 45 de poduri, viaducte, plus trei noduri. De-aia spuneau scriitorii, «Transilvania – alternanta deal-vale» . Aici, probabil, o sa iesim la un cost de 12-13 milioane pe kilometru, cu tot cu proiectare. La noi intra si terenurile, si utilitatile. Am vazut in Franta si autostrazi ce au costat 50 de milioane kilometrul”, a spus Berceanu.
sursa

Stiri autostrazi: Autostrăzile româneşti au toate şansele să se ieftinească

Costurile de construcţie ale autostrăzilor ar putea scădea în următorii doi ani, a declarat, pentru capital.ro, directorul general al Institutului de Proiectări pentru Transporturi Auto, Navale şi Aeriene (IPTANA), Cornel Marţincu.

"În prezent sunt condiţii extrem de favorabile pentru proiectele de infrastructură rutieră, pentru că piaţa imobiliară a căzut, iar resursele ar fi disponibile pentru construcţia autostrăzilor. [...] Piaţa construcţiilor a avut în ultimii ani o expansiune care a dus la creşterea preţului. [...] Deci ar fi de aşteptat ca în anii următori, cel puţin un an, doi, preţurile la autostrăzi să scadă", a spus directorul IPTANA.

De ce sunt costurile mari

Potrivit lui Cornel Marţincu, în orice zonă unde a apărut un proiect de infrastructură de transport rutier, preţurile materialelor de construcţii au explodat. "Deşi furnizorii livrează materialele către autostradă, ei sunt cei care livrează şi către alte proiecte din zonele respective, iar capacitatea lor devine depăşită, ducând la o explozie a preţului", a spus directorul IPTANA.

Drept urmare, preţul creşte foarte mult, întrucât companiile de construcţii care au nevoie de piatră sunt dispuse să plătească oricât, pentru a respecta termenele contractuale. "În felul acesta s-a produs în ultimii ani o escaladare a preţurilor materialelor de construcţie. [...] Este un lucru care s-a întâmplat şi se întâmplă frecvent, la toate proiectele pe care le avem în România", a spus Marţincu.

Un proiect mai complex, preţuri mai mari

Pe de altă parte, ministrul Transporturilor, Radu Berceanu a declarat, în cadrul unei conferinţe de presă, că în costurile de construcţie trebuie luate în considerare şi problemele legate de sol şi subsol, dar mai ales cele de proiectare. "Dacă ruta este foarte intersectată de drumuri laterale, sau se doresc foarte multe intrări şi foarte multe ieşiri, chiar dacă solul e foarte bun, preţul creşte foarte mult", a explicat Berceanu.

Şeful IPTANA este de părere că, dacă pentru expropieri s-au mai găsit soluţii, rămâne problema relocării utilităţilor, care aduce la rândul său costuri suplimentare greu de suportat. Cornel Marţincu a explicat că în acest caz, cea mai mare vină o au administraţiile locale, care doresc ca autostrăzile să treacă cât mai aproape de localităţile lor.

"Aşa, creşte şi costul, creşte şi timpul necesar pentru relocarea utilităţilor şi în acelaşi timp, oamenii nu înţeleg că de fapt, o autostradă trebuie să fie cât mai departe de ei", a punctat şeful Institutului de Proiectare.

Costurile medii în România

Marţincu este de părere că dacă se pune problema unei reţele de 2.000 de kilometri de autostrăzi în România, acest lucru ar însemna costuri de peste 20 de miliarde de euro.

"Costurile autostrăzilor, în condiţiile medii din România, unde vorbim mai mult de deal şi munte, se cifrează undeva în jur de 10 milioane de euro pe kilometru. Însă în zonele de munte costurile pot creşte foarte mult din cauza viaductelor şi a altor lucrări necesare", a spus reprezentantul IPTANA.

De asemenea, ministrul Radu Berceanu a apreciat că în medie, preţul unui kilometru de autostradă se situează în jurul sumei de 10 milioane de euro.
Berceanu a subliniat însă că unele porţiuni de autostradă pot ajunge valori mult mai mari, chiar de 30 sau 40 de milioane de euro, în funcţie de complexitatea lucrărilor. Ministrul a menţionat că pe lângă achiziţionarea terenului şi relocarea utilităţilor mai este vorba şi de lucrări de arheologie, probleme legate de mediu şi chiar TVA.

Bechtel în România

Conform informaţiilor de pe site-ul companiei americane Bechtel, construcţia unui kilometru din Autostrada Transilvania costă 5,30 milioane de dolari. Lungimea totală a autostrăzii este de 415 kilometri, între Braşov şi Oradea, aceasta fiind împărţită în opt secţiuni. Termenul de finalizare este 2013, iar lucrările au început în anul 2004.
Autostrada Transilvania va avea cate două benzi pe sens, va trece peste 300 de poduri, pe sub 73 de pasarele şi va avea 19 joncţiuni. Nu există însă nici o garanţie că preţul de 2,2 miliarde de euro, convenit în 2004 va fi cel final, existând chiar ţi declaraţii oficiale cum că s-ar putea ajunge la opt miliarde de euro.

Sursa

"Autostrada Transilvania", prezentat de Discovery drept "cel mai mare proiect rutier" din Europa (VIDEO)

Autostrada Transilvania Videoviaduct de pe segmentul Campia Turzii - Gilau

Viaductul cu o lungime de un kilometru si inalt cat un bloc cu opt etaje trece peste raul Aries.

Este parte a celor 400 de kilometri de autostrada, din care, pana acum, s-au asfaltat 23. Constructorii se bat, insa, cu pumnul in piept si promit ca inainte sa dea inghetul ne vom plimba cu masina pe tronsonul Campia Turzii - Gilau, de 42 de kilometri.

Constructorii Autostrazii Transilvania au pe acest tronson o problema cel putin inedita - un stalp care sta exact in mijlocul drumului. Pentru a nu afecta aprovizionarea cu energie electrica, muncitorii au lasat stalpul neatins. Au lucrat pe langa el, asteptandu-i pe cei de la compania de electricitate sa vina sa-l deconecteze de la retea. Pana atunci insa, stalpul se inalta falnic parca ar fi regele soselei.

In acest moment, peste 2500 de angajati lucreaza pentru compania americana in 2 schimburi, zi si noapte. Inclusiv in weekend. Si totusi, problemele apar parca de oriunde...

Mai exista insa o conditie ca tronsonul Campia Turzii - Gilau sa fie gata la termen: platile catre compania Bechtel trebuie facute la timp. Ministerul Transporturilor are de achitat 420 de milioane de euro pana la sfarsitul anului.

Sursa

450 de milioane de euro pentru autostrada Transilvania, în 2009

Guvernul a alocat suma de aproximativ 450 de milioane de euro pentru lucrările la autostrada Braşov-Borş, informează Mediafax.


Reprezentanţii companiei Bechtel susţineau că anul viitor pot derula lucrări de 500-550 de milioane de euro.

Prociectul de construcţie a autostrăzii a primit, în intervalul 2007-2008, 700 de milioane de euro.

Construcţia a început în 2004, în baza unui contract cu o valoare de 2,2 miliarde de euro, acordat companiei americane Bechtel, însă a fost oprită un an mai târziu. Termenul de finalizare a autostrăzii a fost prelungit cu un an, pentru 2013.

Până în august, compania a finalizat numai cinci kilometri de autostradă dintr-un sector cu o lungime de 25 de kilometri, care face legătura între Gilău şi Câmpia Turzii.
Sursa

Secretele Autostrăzii Transilvania. Toate amănuntele despre primii 25 de kilometri. I. Locurile

UPDATE 10.01.2017: 
Dosarul si Contractul Autostrazii Transilvania desecretizat si facut public descarca de aici : Contract Autostrada Transilvania desectrizat download

Milioane de tone de pământ excavat, viaducte, dealuri tăiate, poduri, grinzi de sute de tone, basculante gigantice, lansatoare de grinzi, milioane de tone de balast, o fabrică de grinzi şi asfalt, câteva mii de oameni. Acestea sunt doar o parte din datele primilor 25 de kilometri ai Autostrăzii Transilvania, care traversează judeţul Cluj şi care ar trebui finalizaţi în acest an.

Dincolo de controversele politice legate de costul lucrărilor, de supărările localnicilor ori de termenele iniţiale care, din diferite cauze, au fost amânate, autostrada are o poveste impresionantă. O poveste care îmbină munca brută cu tehnologia mileniului III în cel mai mare proiect de infrastructură aflat acum în lucru în Europa. Ca simplă comparaţie, numărul de metri cubi care vor fi exacavaţi în total pentru cei 415 kilometri ai autostrăzii sunt estimaţi la aproximativ 90 de milioane. Adică aproximativ 4 milioane de basculante. O cifră care plasează Autostrada Transilvania, din acest punct de vedere, undeva între Canalul Suez şi Canalul Panama.

CLUJEANUL vă prezintă cele mai importante lucrări efectuate pe primii 25 de kilometri, aflaţi pe tronsonul 2B al autostrăzii. Cei care traversează judeţul Cluj şi care trebuie finalizaţi în acest an. Practic, ceea ce veţi citi reprezintă 6% din ceea ce înseamnă Autostrada Transilvania.



Capitolul I. LOCURILE

Din punct de vedere tehnic, tronsonul 2B Câmpia-Turzii – Cluj Vest (Gilău) face parte din secţiunea 2, Târgu Mureş – Cluj, cu o lungime totală de 90 kilometri. Tronsonul 2B va avea 52 de kilometri, şi trece pe lângă localităţile clujene Gilău, Luna de Sus, Vlaha, Vălişoara, Săvădisla, Ciurila, Petreştii de Jos, Tureni, Sănduleşti, Turda, Bogata, Câmpia Turzii, Luna. Dintre aceştia, doar 25 vor fi gata în acest an, recepţia finală a tronsonului urmând a avea loc în februarie 2010. Cu menţiunea că kilometrul 0 al acestui tronson este considerat Câmpia Turzii.
Traseul trece printr-o zonă deluroasă, mai cunoscute fiind lacurile de pescuit de la Ciurila şi pensiunile de la Săvădisla. În rest, până la apariţia proiectului, singura ocupaţie a localnicilor a fost agricultura, axată, mai mult, pe creşterea vitelor.



Cu autostrada peste grădină



Satul Vălişoara, din comuna Săvădisla, aflat la kilometrul 39 al tronsonului (în raport cu Câmpia Turzii) se află cel mai aproape de autostradă. De altfel, unul dintre viaducte va trece chiar prin grădina uneia dintre sătence. Reprezentanţii autostrăzii, susţin că, până la începerea proiectului, satul ar fi avut o populaţie îmbătrânită, iar casele ar fi fost lăsate în paragină. Ulterior, viaţa s-a animat, tinerii s-au întors aici, şi-ar fi renovat curţile ori şi le-ar fi transformat în case de vacanţă.
Vasile este un pensionar de 65 de ani din Vălişoara, care crede, că, la final, beneficiile autostrăzii vor fi mai mari decât necazurile. „Afectează drumurile. din cauza transporturilor cu maşini de mare tonaj. S-a surpat un teren din cauza săpăturilor ce le-au făcut şi lucrările merg tare greu, însă, personal nu mă deranjează cu nimic activitatea lor. La finalizarea lucrărilor cu siguranţă va fi bine, deoarece ca să faci un lucru bun, mai întâi trebuie să strici ceva. Apoi ne vor asfalta şi nouă drumurile”, spune badea Vasile.


O altă pensionară, Letiţia Ilea, confirmă afirmaţiile celor de la autostradă: „Ne bucurăm că drumul ce leagă Vălişoara de Vlaha va fi asfaltat, iar localitatea va avea altă perspectivă, oamenii au început să îşi renoveze casele, vin chiar şi tineri în sat. Însă, rău e pentru cei care sunt mai în vârstă, pentru că se acomodează mai greu cu zgomotul”.

În capătul satului, la o ultimă casă, pilele (pilonii) unui viitor viaduct răsar taman din grădina a doi bătrâni, Cătălina şi Valeriu Costea, de 81, respectiv 83 de ani, care se plâng, într-adevăr de zgomot: „Suntem bătrâni şi suportăm cu greu zgomotele din timpul lucrărilor pe şantier. Am vândut un hectar şi jumătate din grădină, dar ne-au dat numai 4 euro pe metru pătrat, pe când vecinilor le-au dat 6 euro. Au zis că terenul nostru nu este arabil, deşi le-am arătat hârtia pe care scrie că este arabil. Doar o porţiune mai mică este într-adevăr nearabilă. Au rămas restanţi şi cu o parte din banii ce ni-i datorează, iar când ne-am plâns şi i-am luat la rost, ne-au zis că nu sunt bani, dar vor încerca să rezolve cumva problema”, spun ei.


Dincolo de problemele legate de despăgubiri, Catrinel Grigorovici, community affairs manager la Bechtel, promite că atât la Vălişoara, cât şi la Crăeşti, unde autostrada trece foarte aproape de sate, vor fi instalate panouri fonoabsorbante.



Au visat Mercedes



Grebe Tămaş, primarul din Săvădisla, se plânge şi el de zgomotele utilajelor, de praf şi de faptul că traficul de mare tonaj a afectat structura caselor din comună. El menţionează însă şi aspectele pozitive. „Se repară căminele, instituţiile şi s-au creat noi locuri de muncă. Momentan suntem în discuţii cu Consiliul Judeţean în legătură cu noi investiţii, dar până nu ajungem la concluzie nu putem vorbi despre ele, dar sperăm că va fi posibil în viitorul apropiat”, spune el.
De altfel, apropierea de autostradă a făcut ca, la un moment dat, să se pună problema ca aici să fie realizată investiţia Mercedes. Chiar dacă, în cele din urmă, nemţii au ales Ungaria, localnicii din Săvădisla n-au renunţat la ideea înfiinţării aici a unui parc industrial, Tetarom IV, de genul celui de la Jucu. Pentru aceasta ar trebui rezolvată o mare problemă: o intrare, respectiv ieşire din comună direct la autostradă.


De aceeaşi problemă se plânge şi primarul din Ciurila, Cristinel Popa. „Lumea e mulţumită în urma expropierilor, mai ales că preţul terenurilor a crescut comparativ cu 4 ani în urmă. Însă ar fi o idee bună dacă s-ar realiza drumuri de legătură cu localităţile din zonă. Acum suntem în tratative, împreună cu Consiliul Judeţean în vederea emiterii unei cereri pentru aceste ieşiri la autostradă. Ne-ar ajuta foarte mult pentru dezvoltarea zonei şi a agroturismului”, susţine primarul.









Peste 3.000 de oameni lucrează în prezent la Autostrada Transilvania. Unii dintre ei sunt veniţi din Turcia, America, Marea Britanie sau chiar Egipt, Nepal şi India. O parte dintre ei locuiesc în campusurile de la Săvădisla şi Câmpia Turzii. Află cine sunt cei care construiesc autostrada şi cum decurge viaţa în campus în CAPITOLUL II. OAMENII - click aici








Milioane de metri cubi exacavaţi. Milioane de metri cubi de balast transformaţi în şosea. Grinzi de 165 de tone. Tăieri de dealuri la Gilău şi Turda. Dinamitări la Tureni. Viaducte spectaculoase la Gilău, Vălişoara şi la Petreşti. Pod peste Arieş, lângă Turda. Mai multe amănunte despre cele mai importante lucrări de pe primii kilometri ai autostrăzii în CAPITOLUL III. STRUCTURILE - click aici









Lansatorul de grinzi este cel mai spectaculos utilaj folosit la Autostrada Transilvania. Practic, lansatorul e un ansamblu de poduri rulante, destinat montării grinzilor de 165 de tone pe podurile şi viaductele autostrăzii. Acesta nu e singurul gigant care lucrează la autostradă. Basculante care pot transporta 30 de metri cubi de material, trailere de 40 de metri, macarale, excavatoare şi buldozere uriaşe. Află datele tehnice ale acestora în CAPITOLUL IV. MAŞINILE - click aici









Calendarul Autostrăzii Transilvania


19 decembrie 2003: se semnează contractul cu Bechtel
16 iunie 2004: în satul Vălişoara (comuna Săvădisla) se inaugurează lucrările la autostradă
3 iunie 2005: proiectul îşi reduce activităţile de construcţie din cauza plăţilor insuficiente de la Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România; au loc renegocieri ale contractului februarie 2006: se semnează un acord de modificare a contractului de construire şi proiectare a autostrăzii; acesta conţine modificări legate de 3 chestiuni: plata avansului, scrisorile de garanţie şi responsabilitatea pentru activităţile de proiectare.
19 iunie 2006: se reiau lucrările de construcţie la Autostrada Transilvania
2008 (final): trebuie finalizaţi primii 25 de kilometri de autrostradă, în sectorul 2B
28 februarie 2010: trebuie finalizate sectoarele 2B (Cluj Vest - Câmpia Turzii) şi 3C (Suplacu de Barcău - Borş)
2013: trebuie finalizată autostrada


Autostrada Transilvania
(pentru detalii, vezi galeria foto)
lungime totală (Braşov - Borş): 415 kilometri
lăţime platformă: 26 metri
parte carosabilă: 2x7,5 metri
pasaje rutiere: 58
pasarele peste autostradă: 94
noduri rutiere: 16
număr structuri: 267
lungime totală structuri: peste 60 kilometri
volumul excavaţiilor: 90 milioane metri cubi
umplutură: 50 milioane metri cubi
balast şi piatră spartă: 10 milioane metri cubi
asfalt: 7 milioane tone
SURSA